Motivația din spatele abuzului sexual și a violenței domestice este controlul. Autorul unui atac sexual nu este excitat de aparențele victimei, deci abuzul nu este o infracțiune din pasiune. Este o infracțiune de degradare, violență și control.

În multe cazuri, genul nu este o problemă. Iată un exemplu din viața reală care confirmă acest lucru. Un grup de bărbați s-au dus într-un parc unde se știa că stau homosexuali și grupul a violat un homosexual. La urmă, unul din ei a zis: „Asta te va învăța cât de greșită este homosexualitatea.” Cum poate un grup să violeze un homosexual și să nu se considere pe ei înșiși homosexuali? Nu au fost excitați de genul victimei. Dacă ar fi fost așa, erau homosexuali. Au fost porniți de violență, degradare și controlul pe care-l aveau asupra lui.

Este vital să recunoaștem că este o putere spirituală în spatele controlului abuziv care în cercurile creștine a fost numit duhul izabelic.

În 1 Regi 16 vedem că Ahab a fost rege al Israelului. S-a căsătorit cu Izabela, fiica unui rege păgân, care l-a sedus pe Ahab și pe majoritatea Israelului să se închine la Baal. Regele Ahab a stat pe tron, dar prin manipularea și controlul ei, regina Izabela a fost adevăratul conducător al Israelului.

De vreme ce duhul de control și-a găsit expresia perfectă prin Izabela, a fost numit duhul Izabelic. Oricum, duhurile nu au gen și se pot manifesta în și prin personalități masculine și feminine.

Duhul controlului este îmbrățișat din necunoștință atât de creștini cât și de necreștini pentru că promite dorințele inimii. Dacă ați face un sondaj și ați întreba oamenii care este dorința numărul unu a inimii lor, răspunsul ar fi variat. Unii ar spune banii, alții doresc putere sau popularitate, și bineînțeles unii ar putea spune Isus. În mod surprinzător, nici una din acestea nu este cu adevărat dorința inimii lor. Problema este cum vei căuta să obții siguranța? Prin bani? Popularitate? Putere? Sau Dumnezeu?

Când este viața plină de nesiguranță? Când este scăpată de sub control. Răspunsul tipic uman este să încerci să manipulezi circumstanțele vieții pentru a recâștiga controlul asupra vieții tale. Manipularea se va termina tragic în compromis. Lucrul trist este că, orice ai încerca să obții prin compromis este pierdut până la urmă. De ce? Pentru că este legea compromisului: ce compromiți ca să câștigi vei pierde până la urmă. Vedem asta în viața lui Avraam și Sara. Dumnezeu le promite un fiu, chiar dacă Sara era stearpă. După mulți ani de așteptare în împlinirea promisiunii, ceasul biologic al lui Avraam se stingea. Da, bărbații au și ei ceas biologic.

În disperare, în Geneza 16:2 Sara sugerează un compromis. Geneza 16:2: „Şi Sarai a zis lui Avram: <iată, domnul m-a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de ea.> Avram a ascultat cele spuse de Sarai.” Avraam a intrat la roaba ei, Agar, și ea i-a născut un fiu, Ismael, dar nu era fiul promis. În final, Sara a rămas însărcinată și, apoi, l-a născut pe Isaac. Rivalitatea între fiul promis, Isaac, și fiul cărnii, Ismael, era atât de mare încât Dumnezeu i-a spus lui Avraam să-l alunge pe Ismael de acasă. Galateni 4:30: „Dar ce zice Scriptura? Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.” Aici vedem legea compromisului împlinită, ceea ce Avraam și Sara au compromis, în final au pierdut.

În cartea Estera vedem duhul izabelic manifestat printr-o personalitate masculină, Haman, primul ministru al Persiei. Servitorii regelui care erau la poarta regelui trebuiau să se închine în fața lui Haman, dar Mardoheu a refuzat să facă asta. El vroia să i se închine numai lui Dumnezeu.

Haman era ceea ce am numi un obsedat de control compulsiv, și ca toți cei obsedați de control, era plin de insecurități. Aceste insecurități ieșeau la suprafață de câte ori era lângă cineva pe care nu putea controla și erau însoțite de furie. Haman începe să plănuiască să-l omoare pe Mardoheu, și apoi pentru că Mardoheu era evreu, a început să plănuiască un genocid împotriva întregului popor evreu din Persia. Probabil s-a gândit că dacă Mardoheu era evreu și el nu putea să-l controleze, atunci tot poporul evreu nu putea fi controlat.

Evident, este periculos să superi un obsedat de control compulsiv atunci când are puteri nelimitate și autoritate. Restul cărții Estera este o dovadă de cum scapă Dumnezeu poporul evreu de genocidul planificat de Haman.

Iacov este un exemplu de om evlavios, prins în ghearele duhului izabelic. El și-a dorit voia lui Dumnezeu pentru viața lui, dar a încercat să o împlinească prin capacitatea lui. Mi se pare interesant că numele Iacov înseamnă „înșelător.” Dorința lui de control asupra vieții lui a încurcat scopul lui Dumnezeu pentru viața lui și a ajuns în final să se lupte cu Dumnezeu, cum vedem în Geneza 32. În acea noapte, Dumnezeu i-a schimbat numele din Iacov în Israel, care înseamnă Prinț cu Dumnezeu. Natura lui a fost schimbată și nu se mai lupta să fie în control.

Duhul de control se manifestă într-un grad sau altul în orice biserică. Duhul Domnului poate lucra într-un serviciu și deodată o profeție este dată. Cuvântul profetic poate fi în aliniament perfect cu Scriptura, dar dacă vine împotriva a ceea ce caută Dumnezeu să facă în acel serviciu, va stinge Duhul. Problema nu este dacă a fost dat sau nu un cuvânt de la Domnul, ci dacă Cuvântul lui Dumnezeu a fost dat profetic. Un Cuvânt de la Domnul este vorbit din sentimente, dar Cuvântul lui Dumnezeu este vorbit din Duhul.

Ilie confruntă conducerea Izabelei asupra Israelului în 1 Regi 18. Ilie triumfă în lupta profeților pe muntele Carmel și ordonă execuția a 450 de profeți falși ai lui Baal și 400 de profeți falși ai lui Asherah.

În 1 Regi 19:2, Izabela contraatacă: „Izabela a trimis un sol la Ilie, să-i spună: <să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mâine, la ceasul acesta, nu voi face viaţa ta ce ai făcut tu fiecăruia din ei.>” Cu alte cuvinte „Ilie, ești mort.”

Izabela este una din conducătorii întunericului de azi. Efeseni 6:12 ne spune: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.”

Acest verset ne revelează faptul că sunt patru clase de demoni: 

1. Căpetenii: este cea mai de jos clasă de demoni de pe pământ.

2. Domnii: următoarea clasă în sus.

3. Stăpânitorii întunericului acestui veac: acesta este tipul cel mai înalt de demoni cu care avem de-a face pe pământ.

4. Duhurile răutății din locurile cerești: cea mai înaltă clasă de demoni. Ei conduc în ceruri asupra pământului.

Izabela contraatacă cu 3 puteri demonice:

1. Frică: 1 Impărati 19:3: „Ilie, când a văzut lucrul acesta, s-a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi-a lăsat slujitorul acolo.”

2. Descurajare: dacă descurajarea nu este învinsă, crește în depresie, care se transformă în disperare. Disperarea este absența speranței, care poate să ducă la sinucidere. 1 Împărați 19:4: „El s-a dus în pustiu unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr şi dorea să moară, zicând: <destul! acum, doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.>”

3. Izolare: 1 Împărați 19:10: „… Am fost plin de râvnă pentru Domnul Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa!”

Dumnezeu rupe plângerea de milă al lui Ilie printr-o revelație în versetul 18.

1 Impăraţi 19:18: „Dar voi lăsa în Israel şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat.” Ilie nu știa, dar nu era în luptă singur!

Un șablon asemănător apare când o victimă a unui abuz încearcă să rupă relația cu abuzatorul. Ea experimentează frică, descurajare, și un sentiment de izolare care o determină să se întoarcă la aceeași relație de care încearcă să se elibereze. Din acest motiv victimele violenței domestice se întorc de la adăpost la abuzator de 12 ori înainte să găsească harul de a sta departe definitiv. În mod ciudat, și abuzatorul va experimenta aceste atacuri spirituale dacă caută ajutor să se întoarcă de la căile lui abuzive, ca și cei care încearcă să ajute victimele abuzului. Eu sunt o personalitate dinamică, dar trec și eu prin perioade de descurajare și sufăr periodic de S.S.d.M. (Sindromul Săracul de Mine) când mă simt că nimeni nu ia în serios epidemia abuzului în societate, în afară de mine. Atunci trebuie să mă iau de ureche și să-mi țin o predică să-mi amintesc că nu este mai mult decât un atac spiritual.

Supraviețuitorii abuzului trebuie să fie conștienți de 2 lucruri când încearcă să rupă o relație abuzivă. Din păcate, mulți dintre ei sar din lac în puț, pentru că ies dintr-o relație disfuncțională și sar imediat în mijlocul alteia. De ce se întâmplă acest lucru atât de frecvent? Pentru că nu au auzit despre profilul unui potențial abuzator. Semnalele de alarmă sunt chiar sub nasul lor, dar ei nu le recunosc.

Cealaltă groapă este T.B.S. (Tough Broad Syndrom). Unele femei după ce au rupt cu succes o relație abuzivă, realizează că oricând cineva a avut control asupra ei a fost rănită și exploatată. Ca un mecanism de apărare își propune în inima ei să nu mai lase pe nimeni niciodată s-o controleze. Ea este căpitanul sufletului ei. Dacă va mai intra în vreo relație, va fi cu cineva cu o personalitate moale. Ea va purta pantalonii în familie!

Asta sună bine la suprafață, dar este o problemă spirituală adâncă aici. Consilierii seculari au determinat pe drept că un pas important spre întregirea supraviețuitorilor este împuternicirea. De vreme ce controlul le-a fost luat prin abuz, ei trebuie să recâștige controlul pentru a începe procesul de vindecare. Acest proces este numit împuternicire.

Ce este chemat să facă creștinul cu viața sa? Să o predea lui Dumnezeu. Da, trebuie să experimenteze împuternicirea, pentru că nu poți să-i predai lui Dumnezeu ceva ce nuți aparține. Problema este că tindem să luăm imperfecțiunile umanității și să le punem în seama divinității. Oamenii care suferă de TBS vor refuza deseori să-și predea viața lui Dumnezeu de teamă că îi va exploata și îi va răni. Dumnezeu dorește să creeze un simț al securității și siguranței prin cuvîntul „Dragoste.” Totuși, dacă cineva pe care l-ai cunoscut ți-a promis să te iubească și ți-a provocat răni devastatoare, cuvintele „te iubesc”, vor fi o sursă de chin și teamă în loc să fie o sursă de securitate așa cum a intenționat Dumnezeu. Chiar și cuvintele „Dumnezeu te iubește” vor produce frică. Până la urmă, pot să mă ascund de oameni, dar cine se poate ascunde de Dumnezeu?

Deci, cum învingem duhul izabelic? Țineți minte, duhul controlului este unul din conducătorii întunericului pe acest pământ, nu este un demon pe care să-l scoți. Nu poate fi scos, dar poate fi deplasat. Să zicem că ai un borcan plin cu ulei de motor negru, care reprezintă duhul controlului. Dacă pui apă încet în borcan, care reprezintă Duhul Sfânt, se va depune la fundul borcanului. Deoarece apa este mai grea decât uleiul, va umple borcanul de jos în sus și în timp ce nivelul apei va crește în borcan, uleiul va fi dat afară.

Izabela va fi dată afară pe măsură ce predai tot mai mult controlul vieții tale Duhului Sfânt. Pe scurt, predare totală lui Dumnezeu. Acesta este un concept pe care omenirea îl găsește terifiant, deoarece predarea totală altcuiva te lasă total vulnerabil în fața lui. Aceasta în schimb, ne învață să ne încredem total în Dumnezeu.

Material extras din cartea „Conspirația tăcerii” de Joseph Paluszak, un manual care tratează probleme sensibile ce țin de abuz fizic, emoțional sau sexual. Comandă varianta tipărită accesând: http://alfaomega.tv/librarie/consiliere-vindecare-eliberare/conspiratia-tacerii-joseph-paluszak-produs